Un trader de energie electrică din Serbia controlat de un jucător major de profil din România, înființat în martie anul trecut și cu licență de operare acordată de reglementatorul pieței din țara vecină în iulie, s-a clasat în 2022 pe locul 5 în topul celor mai mari profituri raportate de companiile sârbe, după ce a activat mai puțin de jumătate de an, cu 2 angajați, fiind depășit la câștiguri doar de giganți precum NIS Gazpromneft sau Telekom Srbija, fiecare cu zeci de mii de salariați.
Compania ucraineană de stat Ukrenergo, operatorul sistemului energetic național al țării vecine și omolog al Transelectricii din România, începe pe 2 noiembrie licitații zilnice pentru alocarea de capacitate de interconexiune pe granița dintre cele 2 state, pentru schimburi comerciale transfrontaliere de energie electrică, prima zi de livrare urmând să fie 3 noiembrie.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a majorat din nou, de joi, tariful reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor ″țări perimetrice″, care în cazul României sunt statele vecine nemembre UE Republica Moldova și Ucraina.
În primul semestru din 2022, costurile nete ale Transelectrica cu achiziția de energie pentru acoperirea CPT au crescut cu 156% (peste 258 milioane lei) față de perioada similară a anului trecut, la aproape 423 milioane lei, prețul mediu de achiziție de pe piețele spot crescând de peste 3 ori față de S1 2021.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) dublează, de la 1 septembrie, tariful reglementat aplicat de operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, tuturor tranzacțiilor de import, export și tranzit de energie electrică programate cu sistemele electroenergetice ale așa-ziselor ″țări perimetrice″, care în cazul României sunt statele vecine nemembre UE Republica Moldova și Ucraina.
Producția de energie electrică a României a scăzut mai mult decât consumul în prima jumătate a anului, potrivit datelor operatorului de transport și sistem Transelectrica.
Operatorii sistemelor energetice din România și Republica Moldova, Transelectrica și Moldelectrica, au semnat joi contractul care va permite alocarea de capacitate pentru schimburile comerciale de energie electrică pe linia de interconexiune între România și Republica Moldova, a anunțat operatorul român de transport și sistem.
Până acum, între Republica Moldova și România nu aveau loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone occidentale ENTSO-E, iar cel basarabean era inclus, până de curând, în zona ex-sovietică, fiind sincronizat cu cele din Rusia și Belarus, alături de sistemul ucrainean.
Sistemul energetic național al Ucrainei, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, a finalizat cu succes testul tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în perioada 24-26 februarie 2022 și ar fi trebuit să se reconecteze duminică, 27 februarie, cu cele din Rusia și Belarus, însă din cauza invaziei ruse în Ucraina, s-a decis că reconectarea nu se va mai face, a anunțat ministrul ucrainean al Energiei, German Galușenko.
România a fost și în 2021 importator net de energie electrică, importând aproximativ 6 TWh și exportând 3,8 TWh. Cu toate acestea, poziția netă s-a îmbunătățit, de la un nivel de 2,8 TWh importați net în 2020 importurile nete coborând la 2,2 TWh, ca urmare a scăderii mai abrupte a fluxurile transfrontaliere de import, cu aproximativ 800 GWh sau 12%, comparativ cu cea a exporturilor, cu 200 GWh sau 5%.
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, primește o nouă derogare de la norma europeană care prevede că operatorii de transport și sistem nu trebuie să limiteze volumul capacității de interconectare transfrontalieră pusă la dispoziția exportatorilor și importatorilor din piața de energie electrică pentru a rezolva congestii interne.
Capacitatea de import de energie electrică a sistemului energetic al României va fi de 3.000 MW de la 1 ianuarie 2021, cu peste 36% mai mare față de începutul anului în curs, iar cea de export – cu peste 27%, a anunțat operatorul de transport și sistem Transelectrica.
"Arbitrajul" diferențelor de prețuri de pe piețele angro de energie electrică din România și Ungaria aduce profituri semnificative companiilor care derulează tranzacții over-the-counter pe aceste piețe, traderii lor putând ajunge să încaseze comisioane lunare cifrate și la peste 20.000 de euro pe lună ca procente din aceste profituri, reiese din documente oficiale consultate de Profit.ro.
România a avut, în luna august, un statut de importator net de electricitate din Ungaria ca urmare a scăderii producției de energie hidro, nucleară și eoliană, care a atins minimul lunar al anului, de sub 3.000 MW, arată datele reglementatorului pieței din Ungaria (MEKH).
Deși capacitatea totală instalată în centralele de producție de energie electrică din România era de peste 24.700 MW anul trecut, iar cea netă de producere – de 18.800 MW, puterea disponibilă netă asigurată era de doar 10.850 MW, din cauza volumului mare de putere indisponibilă compus în principal din unități de producție active "pe hârtie", dar aflate în conservare, și din parcuri eoliene și fotovoltaice cu producție intermitentă, care funcționează la putere maximă doar un număr mic de ore.
Sistemul Electroenergetic Național (SEN) funcționează fără dificultăți în condiții de iarnă, potrivit Transelectrica, în prezent România fiind exportator net de electricitate în pofida unui vârf de consum de aproximativ 9000 MW. De luni până marți seară, cu mici excepții, România a fost importator net de electricitate, ca urmare a producției mai reduse de energie eoliană.
Firma importă energie din România și o vinde ulterior clienților din Ungaria, printre care se numără și primăriile mai multor localități maghiare, atât pe partea de alimentare cu curent electric a instituțiilor locale, cât și în ceea ce privește energia necesară sistemelor de iluminat public. Participația de 99% a Transenergo la divizia sa maghiară Transenergo Hungary KFT a fost evaluată anul trecut de Fisc la circa 2,3 milioane lei.
"În contextul geopolitic actual, caracterizat de existența unui conflict armat pe o parte a teritoriului din Ucraina și a instabilității politice din această țară, există un risc tot mai ridicat ca linia de interconexiune dintre Romania și Ucraina să devină indisponibilă, situație în care menținerea siguranței în funcționare a zonei de nord – vest a țării devine extrem de dificilă și costisitoare", se arată într-un document guvernamental.
Profitul net al Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, controlat de statul român prin Ministerul Economiei, a scăzut cu 20,6%, de la 360 milioane lei în 2015 la 286 milioane lei în 2016, principala cauză fiind reducerea de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a tarifelor medii de transport practicate de companie.
Începând cu luna iulie, Complexul Energetic Oltenia a acuzat faptul că o serie de traderi ar exporta în Ungaria energie regenerabilă ieftină produsă în România, beneficiară de subvenții prin certificate verzi, iar apoi ar reimporta-o și ar vinde-o semnificativ mai scump tot în România, obținând astfel profituri importante.